pre versuri tocmite

despre psaltirea lui Dosoftei

Dosoftei, trăitor la Roman între anii 1660 1671, este primul poet religios care a şi tipărit creaţiile lirice religioase: “Psaltirea pre versuri tocmită” (1673), “Viaţa si petrecerea sfinţilor”. El a fost urmat de Miron Costin care a creat poemul de factură filozofica “Viaţa lumii” (1673) şi de prima biblie in traducere românească sub titlul “Biblia de la Bucureşti” (1688). Aceasta din urmă operă a fost tradusă din limba greacă si tipărită din îndemnul domnitorului Şerban Cantacuzino de catre fraţii Şerban si Radu Greceanu, logofeţi la curtea domnească.
Parcă prevestindu-şi soarta pribegiei, pe vremea când era episcop la Roman poetul scrie aceste versuri de mare sensibilitate şi forţă artistică:
La apa Vavilonului,
Jelind de ţara Domnului,
Acoló şezum şi plânsăm
La voroavă ce ne strânsăm,
Şi cu inemă amară,
Prin Sion şi pentru ţară,
Aducându-ne aminte,

Plângeam cu lacrămi herbinte.
Şi bucine ferecate
Lăsăm prin sălci aninate,

Că acoló ne-ntrebară
Aceia ce ne prădară
Să le zâcem viers de carte
Într-acea streinătate,
Ca-n svânt muntele Sionul
Cântări ce cântam la Domnul.

Ce nu ni să da-ndemână
A cânta-n ţară streină.

Psalomul lui David, 136, Psaltirea în versuri (a ieromonahului Dosoftei, pre versuri tocmită la Roman).
Dimitrie Barilă, este cunoscut mai ales după numele monahal Dosoftei (născut la Suceava pe 26 octombrie 1624,Suceava şi trecut la cele veşnice pe 13 decembrie 1693, la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huși (1658 – 1660) și Roman (1660 -1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 și 1675 – 1686). A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducator al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.
În 2005, Biserica Ortodoxă română l-a canonizat.
“Psaltirea pre versuri tocmită” a fost tiparită in 1673 Ia Uniev (Polonia) si cuprinde psalmii biblici, pe care Dosoftei i-a versificat intr-o maniera artistică impresionantă, fapt care 1-a determinat pe Nicolae Manolescu sa considere aceasta opera “intâiul monument de limbă poetică românească”. Strădania plină de răbdare şi dăruire a durat foarte mult timp (1665-1673), aş cum poetul insuşi marturiseşte că a tâlcuit psalmii “vreme îndelungată, precum am putut mai frumos”. “Psaltirea in versuri tocmita”, având 8600 de versuri, este foarte valoroasă pentru cultura noastră. Psalmii sunt creaţii concise ca stil şi greu de transpus in altă limbă. Ceea ce particularizează poeziile religioase ale psaltirei lui Dosoftei este spiritul lor românesc, prin versificarea in stil folcloric, prin limbajul oral presărat cu expresii si cuvinte populare. Cadrul natural al psalmilor sugerează ţinuturile româneşti.
Datorită vastei sale culturi, Dosoftei a reuşit să creeze o versificaţie după rigorile versului cult, pe care 1-a imbinat cu metrica populară româneasca şi cu stilul specific poeziei folclorice. Intenţia declarată lui Dosoftei privind versificarea psalmilor biblici a fost ca “să poată trage hirea omului către cetitul ei”. Mai mult decat atat, scriitorul îndeamna cititorul să descopere tâlcul, invaţătura care se desprinde din psalmi si să patrundă dincolo de sensul ei parabolic: “ca cimiliturile, cand alta graieşti si alta sa-nţălege”.
Ca un smerit prinos adus sfântului mitropolit Dosoftei am încercat o versificare a altei cărţi din biblie” Cântarea Cântărilor”, folosind ca sursă de inspiraţie următoarele traduceri ale bibliei:
BIBLIA DE LA BUCUREŞTI
BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ TIPĂRITĂ SUB ÎNDRUMAREA ŞI CU PURTAREA DE GRIJĂ A PREA FERICITULUI PĂRINTE 1988, TEOCTIST
SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VERSIUNEA ANANIA
Cântarea Cântărilor este un poem liric atribuit regelui Solomon. Este o cântare ideală, în care autorul prezintă minunata poveste de iubire dintre regele Solomon şi Sulamita păstrând în străvechea ei structură toată prospeţimea şi spontaneitatea mişcării unor suflete care se cheamă, se găsesc, se pierd şi se regăsesc, după legile nescrise ale dragostei.
În Cântarea Cântărilor întâlnim un anumit limbaj, imagini, comparaţii şi asemănări mai puţin folosite în celelalte cărţi ale Vechiului Testament. Personajele poemului, mirele, mireasa, corul fiicelor din Ierusalim, îi conferă acestuia unitate. Cântarea începe brusc, fiind vorba, de la început şi până la sfârşit, de un dialog cântat între două fiinţe iubite, despărţite una de alta, care, mânate de dor, se caută reciproc, fără odihnă, fiecare descriind în termeni de o deosebită suavitate frumuseţea şi farmecul celeilalte”. Vocabularul poemului este acela al motivelor clasice, cu care se înscrie într-un cod comun. Regele, păstorul, turma, via, Libanul, dar mai cu seamă mirele şi mireasa, sunt vocabule-cheie, sensuri ce se descifrează nu fără oarecare nevoinţă.
Vechiul Testament cuprinde numeroase cântări, dar cea mai înaltă dintre acestea, care descrie suprema taină a unirii omului cu Dumnezeu, este Cântarea Cântărilor. Sufletul merge spre însoţirea cu Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu arată aici chipul iubirii. Înţelegerea ei presupune o profundă cunoaştere a spiritualităţii din care a izvorât. Doar spiritele de elită sunt în măsură să se înalţe cu cugetul până la adevărata înţelegere a frumuseţii ce se află depozitată în paginile acestei cărţi. Spiritul profan rămâne la suprafaţa înţelegerii lucrurilor. Un astfel de spirit rămâne doar în pridvorul lăcaşului de sfinţenie în care se află ascunsă taina iubirii, a marii iubiri între Dumnezeu şi om, dintre creaţie şi Creatorul ei.
Cântarea Cântărilor
pe versuri tocmită de zugravul Ştefan

Capul întâi
Ibostea între mire şi mireasă

adună-mi tu, iubire, dulceaţa gurii roadă
a dragostelor poftă să o deznozi, broboadă,
cuprinde-mă, libovnic, cu-a buzelor strâmtoare
mai dulce decât vinul şi mai îmbătătoare

untdemigdale-n miruri îmbrăca al tău nume
miresmele de cedru din trup îţi sunt perfume
numele tău în văluri de olmuri risipite
de fetele fecioare ţi-e murmurat, iubite

după dreptate-n suflet, cu bucuria mare,
cin´te iubeşte uită şi-a vinului gustare
ca regii în cămară-ţi m-adu şi mă iubeşte
să-ţi preaslavesc ibostea tu,dragul, mă răpeşte
cu telegarii iute de lume să fugim
ne-om bucură de tine întinşi pe-al tău chilim

stârlicii înstelează frumosul meu obraz
cum ars de soare este-ntr-a verilor amiaz´
fraţii ce m-au trimis spre-a le păzi lor via
s-au oţărit apoi: i-ai dat lui fecioria?
cu dragostea întinsă, a sufletelor pod,
te-ai înfruptat, ciorchine, din viţa mea pe rod

te-ntreb, nu pot să aflu, un´stai tu de amiază
să nu mai fac degeabă la turmele eu de pază
zadarnic eu te caut îmi spun ai tăi fârtăţi
că prin ponoare ascunse potecile tu baţi

dacă nu ştii tu unde-s frumoasă mea, frumoasă
de-am să te iau la mine să mi te fac mireasă,
aţine-ţi tu mieluţii la iarbă de răzoare
să-ţi joace iezişorii-ntra bacilor mioare

bujorii cu obrajii´nrămaţi între-agăţele
şi gâtul tău, pursânge, prins în şirag de perle
le-om auri cu lanţuri, de-argint le-om da lumină
picurii şi cerceii te-or face-o albaspină

rege al meu, eu fost-am mâncarea-ţi cea aleasă
mirosul meu de nard te-a îmbătat la masă
te port în sânu-mi tandru, ca mirtul eşti de-ales
chiorchin de busuioacă din Enghedi cules

ţi-e frumuseţea rară cu ochi de hulubiţă
şi-i împletesc din ramuri de cedru cununiţă
adăpostim iubire sub falnic chiparos
în patul cel de iarbă îmi eşti aşa frumos

notă: cu excepţia versificării capitolului întâi din “cântarea cântărilor”, acest material nu are pretenţia de originalitate. informaţia este preluată majoritar de pe net.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s