biografie

Ştefan  Remus-Lucian

născut 02 august 1969 Roman, jud Neamţ
domiciliul    Str. Stelian Toma, nr 12, Roman ,jud.Neamţ
Mobil  0757020826
Fix    0333107855
 Studii  de lungă  durată la Academia de Arte   Bucureşti, Facultatea de arte Decorative si Design, secţia Pictura Murala, anul   1997, clasa profesor Ion Grigore

Expozitii personale:
– Nov 1998       Muzeul De Artă  Roman
– Mai 2002       Muzeul De Artă Roman
-Sept 2002      Galeria “Nicolae Tonitza’’  Bârlad
-Nov  2002      Muzeul Literaturii Române Iasi,    Galeria ’’Casa Pogor’’
-Iulie 2007     Galeria ”Cupola”  Iaşi
-August 2007    Galeria  ”Orizont” Bucureşti
-Oct  2007        Galeria  ”Nouă” Bacău
-Mai 2008         Centrul Cultural  “Palatele Brâncoveneşti”  Mogoşoaia
Octombrie2008    Galeria  “CăminulArtei”  Bucureşti                                                             –    Iunie 2010      Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau- Galeria Alfa

Expozitii de grup:
 Din 1991  Pana In 2006   Saloanele  Anuale De Artă, Muzeul de Artă Roman         
 Iunie 1997         Muzeul Literaturii Romane Bucuresti
 Iulie 1997       Gala   Absolvenţilor ”Gata” Institutul De Arhitectura”Ion Mincu”    Bucuresti
Ianuarie1998  Casa de Cultură a Poliţiei Bucuresti

Octombrie 1999     Festivalul  ”Lascăr Vorel”  Piatra-Neamţ
Decembrie  2001      Anuala de Arte  Plastica  Filiala UAP  Bacău
Septembrie 2003      Muzeul De Artă Roman
Septembrie  Octombrie  2007      Saloanele  Moldovei Bacău
Decembrie  2007      ” Lascăr Vorel”   Piatra  Neamţ

Decembrie 2008        Saloanele Artă Religioasă,  Orizont, Bucureşti
Nov 2009                   Bienala”Lascăr Vorel” Piatra Neamţ
Decembrie 2009   Anuala de Pictură Muzeul De Artă Roman
Aprilie 2010       Saloanele de artă sacră Orizont, Bucureşti
Iunie 2010 Saloanele Moldovei Bacău     
 
TABERE DE PICTURĂ
 1992 Tabara de Pictură Cuci, Roman
  1994 Tabăra de Pictură Roman
 1995 Tabara de Pictură 2 Mai, Constanţa
  
 DECORAŢII MURALE
 1998-1999  Biserica ”PRECISTA MARE” Roman,Neamţ.  Friza 8 mp tehnica tempera cu ou pe lemn
2000-2006
Biserica” POGORÂREA SFÂNTULUI DUH ”, Sagna Neamţ:
 Interior  Pictură 620 mp în tehnica frescă
 Iconostasul 54 Icoane în Tehnica Tempera  cu ou pe lemn
 Exterior 60 de ocniţe in tehnica fresca
 Decoratia turlei întehnica sgraffito
 Decoraţia faţadei  icoana de hram 50 mp tehnica fresco
  clip de prezentare al picturii bisericii ” POGORÂREA SFÂNTULUI DUH ”, Sagna Neamţ:    http://www.youtube.com/watch?v=brDFxi4CrIo
  
 2000  Troiţa cu hramul “ IOACHIM SI ANA”  Ruginoasa Neamţ
 16 mp frescă interior
 2001 Troiţa  cu hramul”ADORMIREA MAICII DOMNULUI”
 Ruginoasa  Neamţ 22 mp frescă interior  2003 Troiţa cu hramul ” SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA”
Ruginoasa  Neamţ 32 mp Tehnica murala tempera cu ou
2005   Biserica ’’SFÂNTUL DIMITRIE’’ Roman  decoraţia murala a bolţii intrarii din turnul clopotniţei, frescă 16 mp
2007  Capela Melchisedec exterior 2mp acrylic, Roman , Neamţ
2008  Capela greceasca cu hramul “IZVORUL TĂMĂDUIRII” 9 icoane de diferite dimensiuni tehnica acrylic pe perete  Chitila Ilfov
 2010  Pidvorul bisericii “Sfanta  Treime”, 40 mp, frescă, exterior
 
  Din 2009 până în 2012 am activat ca profesor titular la Clubul Copiilor Săbăoani, perioadă în care am iniţiat şi coordonat două festivaluri de arte vizuale şi literară pentru  copii şi tineret “Bucuria Învierii- Bucuria Primăverii” şi “Familia- coloana unuversului meu de copil”
   În 2013 am lucrat  in echipa pictorului Cătălin Băluţ, la executarea decoraţiei murale
 în următoarele lăcaşuri de cult:
Biserica “Adormirea Maicii Domnului – Malaxa “, Bucureşti;
Biserica“Sf. Arhangheli – Huedin” “, Bucureşti;
Catedrala“Sf.Treime”,Arad                                                                                                         Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Lehliu Gară

Distincţii:
Premiul  pentru cultura acordat la „Serbările Culturii Romaşcane”2006

  Nominalizare pentru pictura”Saloanele Moldovei” 2007
  Nominalizare pentru pictura „Lascăr- Vorel” 2007

Lucrari in colectii de stat:
Muzeul  de Artă Roman
Centrul Cultural „Palatele  Brâncoveneşti de la portile Bucurestiului”
Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau
Lucrări în colecţii particulare: Romania, Italia, Germania, Franţa, America, Canada

 Articole apărute

“…Remus-Lucian Ştefan  fascinează tocmai prin consistenţa acestui „recurs la pictură”, pe
care ni-l argumentează acum intr-un soi de demonstraţie a „libertăţii creative bine temperate”, pe care şi-o ingaduie cu rafinată savoare şi pasiune profesională. Conştient de probitatea şi îndrăzneala inocentă a mesajului său, artistul nu incearca pe nici o cale să işi şocheze privitorul. 
   Dimpotrivă, în tot ce imaginează şi realizează plastic, el incorporeaza mereu o
alta faţetă a personalităţii sale, transfigurată în variaţiuni sensibile şi echilibrat armonizate, compoziţional si cromatic, ale unui panopticum sui-generis de stări si tensiuni, ori interogaţii lăuntrice ale sinelui. Aşa imi şi explic predominarea tonalităţilor grave din „pictografiile” sale (titlu bine gasit!), mişcarea involburată a tuşelor, misterul inoculate in pigmenţii de culoare bine intinşi pe suporturi (lemn, pânză, carton) si catifelarea cu iz de
Renaştere flamandă a luminii absorbită parcă de imaginare spaţii, teracote si grele brocarduri…” Corneliu Antim în   Ziarul financiar,  adresa web:
>http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iconarul-de-dincolo-de-icoane-3072344

“Deşi cu foarte multe expoziţii la activ şi cu un curriculum vitae impresionant,
artistul Ştefan Remus consideră că tot ce-a făcut până acum au fost doar studii
de înţelegere a fenomenului şi a limbajului plastic, drumul lui fiind petradiţia creştină românească de pictură, dorindu-se a fi un succesor al şcolii lui Pârvu Mutu şi al lui Savu Moga prin importanţa, minuţiozitatea şi atenţia redării chipului, prin păstrarea tradiţiei bizantine şi linia canonică a reprezentării… Păstrător al regulilor canonice atunci când pictează o biserică, Ştefan Remus experimentează în expoziţii, mergând pe filonul artei creştine. Păstrează forma clasică pe care o esenţializează, nu dintr-o dorinţă înnoitoare, ci din nădejdea de a readuce în atenţia privitorului o icoană arhetipală, pierdută în negura
timpului.”
>http://ziarullumina.ro/interviu/pictarea-unei-icoane-nu-tine-doar-de-mestesug
>“…Visul sau, dupa cum explica, este sa devina un „zugrav de subtire”. „Cred ca este un
alt fel de a spune iconar, dar, fiind o formulare mai veche, imi pare mai pretioasa. Denumirea de «zugrav de subtire» este strins legata de traditia artei medievale romanesti. Am inceput citeva directii de cautari personale in icoana, alegind ca sursa de inspiratie portrete, scene din arta medievala romaneasca. De obicei, respectind legea nescrisa a tacerii pictorilor, ma feresc sa-mi fac «autocritica», disecindu-mi propriile picturi. Poate din
superstitie si din frica de a nu stirbi din «aura» lucrarii, vaduvind-o de impact in dialogul direct cu privitorul si de misterul aproape samanic al actului facerii, dar, mai ales, din teama de a opri privitorul in a o completa cu propria sensibilitate”, afirma Remus Stefan.
>Desi cu foarte multe expozitii la activ si cu un curriculum vitae impresionant, artistul Remus Stefan considera ca tot ce-a facut pina acum au fost doar studii de intelegere
a fenomenului si a limbajului plastic, drumul lui fiind pe traditia crestina romaneasca de pictura, dorindu-se a fi un succesor al scolii lui Pirvu Mutu si al lui Savu Moga, prin importanta, minutiozitatea si atentia redarii chipului, prin pastrarea traditiei bizantine si linia canonica a reprezentarii. Datorita harului sau, care este culoarea, criticul Valentin Ciuca l-a inclus in volumul „Un secol de arte frumoase in Moldova”.
>Pentru Remus Lucian, Dumnezeu si religia nu sint importante numai in arta, ci si in viata de zi cu zi. „Pe primul meu copil l-am botezat Radu Ioan, dupa evanghelistul Ioan,
care este preferatul meu. Al doilea copil poarta numele de Iris Maria. Maria se
traduce prin iubire si am inchinat-o Maicii Domnului, pentru ca este protectoarea zugravilor si iconarilor. Cel de-al treilea copil poarta numele Teodosie Luca, dupa evanghelistul Luca. In traditia crestina ortodoxa, evanghelistul Luca a fost si primul iconar al bisericii”, mai spune Remus Lucian Stefan. “
>
>http://www.ziaruldeiasi.ro/regional/roman/iconarul-pe-care-il-iubesc-toti-sfintii~ni7g3r 

>Dintr-o diversă paletă de tehnici şi mijloace pe care le are la îndemană, Ştefan Remus
Lucian a ales spre exprimare plastică, pe cele care pot fi tălmăcite în semne, sensuri şi simboluri grafice, ca o confesiune spirituală plurivocă. El anunţă prin titlul expoziţiei o definire, dar nu o realizează în modul aş teptat, fiind extaziat de formule  care premerg acţiunea creaţiei. Ideea de a recurge la elemente grafice, picturale şi plastice libere, pentru a
dobândi o polaritate între obiectiv şi subiectiv, pune în discuţie criteriile compoziţiei artistice în uzaj. Faţă de tehnica Action Painting, artistul inversează mijlocul de expresie cel mai caracteristic şi înlocuieşte gestualismul cu un proces mecanic, dezindividualizând astfel mesajele, într-o dispunere a conţinutului şi formei pe acelaşi plan. Valoarea şi identitatea lor
sunt reconsiderate, fiind supuse multiplicării printr-o nouă viziune asupra a ceea ce este aratat. Lumea experienţei personale descrie o tramă, ce întretaie vectori de sens la nivel nonfigurativ. Culorile nu mai au funcţia consacrată, de a contura prin ele însele, ci se comportă ca materie decorativă, fară a avea destulă putere. Astfel, imaginea se poate prelungi dincolo de tablou, invadează efectiv spaţiul şi devine ambient, declanşând
variate asociaţii care, răscolesc memoria şi provoacă sensibilitatea. Este odirecţie a investigaţiilor artistice, reprezentată de valorificarea calităţilor de transparenţă a suportului, o transpunere a conţinuturilor din planurile superioare în plan fizic, o retorică constantiniană ce dobândeşte aspecte psalmice.
>http://carmenistratemurariu.blogspot.ro/2011/06/stefan-remus-lucian-dupa-chip-si.html
 
>„Icoana de vatră era, demult, lemnul pe care se zgâria cu scoaba chipul Maicii Domnului, apoi  cu un cui se prindea la corlata vetrei. Scoaba scrijelea drept un contur stângaci pe care care se aşeza tihnit funinginea. Când duhurile au uitat să mai alunece, pe coş, în casă, cuminţi, icoanele de vatră au lăsat loc litografiilor.
>„După chip si asemănare”, expoziţia romaşcanului  Remus-Lucian Ştefan de la Galeria „Alfa”,  cuprinde două forme de expresie plastică. Prima, pe hârtie ocru de ambalaj, exprimă trăirile incandescente,naraţiunile fără subiect, cu o singură vadită amprentă şi armonii din culori secundare.
>A doua, pe ambigua hârtie de calc, arată, în tipar serialist, frumosul chip al nazarineanului, chip făcut ca din curpenii osoşi ai poamei. Tuşul şi boiaua, plămădite cu zahăr, au scris sărac, ca degetul pe tină, versul din Ioan: Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele, au îngenunchiat şi, ca îngerii, au înfăţisat: ochii, nasul, gura şi cinstitul obraz. Proxima lor am găsit-o în icoanele de vatră, cele cu care am început.
>„După chip si asemănare” este un fel de cheie despre alcătuirea operei de artă din nume şi substanţă, cu gând şi întindere, o parafrază la  zicerea din zorii Cărţii.”  

    http://textevechisinouatoarte.blogspot.ro/2011/06/remus-lucian-stefan-dupa-chip-si.html
“Arhetip, tulburătoare serie de desene pe calc şi picturi în tehnică mixtă care vorbesc despre chip şi asemănare, despre model şi raportare, despre ceea Stefan Remus, pictor de biserici, precum Luchian odinioară, caută cu înfrigurare şi află în crucile de ţară, pe pristoluri sau în chiar expresivitatea liniei: arhetipul chipului lăuntric…” 

>http://www.palatebrancovenesti.ro/bkp/ro/content/view/83/62/
>http://http://www.youtube.com/watch?v=UGYkjB-lFm0

>„ …Viziunile lui sunt devastatoare prin formele agitate ale construcţiei şi prin vitalitatea debordantă a culorii. Are ritmuri de lucru vulcanice şi, in general, face din trăire expresie…” Valentin Ciucă pag 478-479 „Un secol de arte frumoase în Moldova”, Editura ART XXI, 2009 Iaşi

>„…Artist prolific cu multiple valenţe plastice, puse în valoare de un limbaj diversificat, creează o artă impresionantă, de mare forţă expresivă…”
>Minodora Ursachi,Muzeul de Arta Roman 50 de ani, Ed. Muşatinia, Roman, 2007, pg. 54

      Site-uri web:
>     http://sites.google.com/site/stefanremus/
>    https://stefanremus.wordpress.com/
>    http://www.youtube.com/user/luciromi?feature=mhum                                                         

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s