au îngheţat albiţia, arborii de mătase (I)

şi dacă închid ochi-o clipită
rana va dispărea sub copcile lungi ale genelor

păstrează grele visurile dinspre departe
o iluzie-mi eşti faţa în faţa cu mine
baionetă flămândă cu gust de metal şi de sânge adăpostită spre inimă

în mormântul tău cald şi întunecat
rămâi neclintită
pentru o clipă amintirile se vor prinde în copcile lungi ale genelor
vei lua cu mâna durerea? în căuşul palmelor vei adăposti roşul acela mijit?
nu sigur nu voi vedea raiul în aburul lent
clătim împăienjenita tristeţe-a privirii în umoarea apoasă a minciunilor proaspete
armele rămân neclintite
şi dacă închid ochi-o clipită
rana va dispărea sub copcile lungi ?

închide ochii
închide ochii te rog
trebuie să închizi ochii doar puţin pentru mine!

a îngheţat zimtele dragostei reuşesc să-l ascund nu mă trezi
toropit lângă sobă îmi sugrum visurile unul câte unul
cum îmi omoară motanii din vecini puii de mâţă abia fătaţi în podul casei
şi taci doar taci în sufletul meu aproape absent
moarte sau viaţă bine sau rău
sunt dureri care păstrează mersul nostru de melc
umed pe gheaţă

Anunțuri

2 comentarii la “au îngheţat albiţia, arborii de mătase (I)

  1. siloxy spune:

    oare ce se va intampla in sufletele noastre cand ne vom gasi linistea?…

  2. stefanremus spune:

    „1. Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.
    2. Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ceea ce ai sădit.
    3. Vreme este să răneşti şi vreme să tămăduieşti; vreme este să dărâmi şi vreme să zideşti.
    4. Vreme este să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să dănţuieşti.
    5. Vreme este să arunci pietre şi vreme să le strângi; vreme este să îmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişare.
    6. Vreme este să agoniseşti şi vreme să prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci.
    7. Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti.
    8. Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace.
    9. Care este folosul celui ce lucrează întru osteneala pe care o ia asupră-şi?
    10. Am văzut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca să se zbuciume.
    11. Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.alt răspuns nu găsesc. ”

    silviu, cred că răspunsurile le aflăm, toate la timpul lor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s