au îngheţat albiţia, arborii de mătase (II)

mă faci să zâmbesc furioaso
de ce oare te-oi fi chemat baionetă flămândă nu ştiu acum
aştepţi să te împac bufneşti şi mă cerţi despre pluralul greşit al albiţiei
dau search
o, yes am găsit nume de alint arbuştilor
mimosă de Constantinopole arbore de mătase persan
vă tăiem crengile îngheţate şi bandajăm cioturile cu hârtie de ziar
nu este o iluzie că puteţi rezista vii înfofoliţi în celofan albastru?
ba da! ai putea renunţa la glumele ieftine spui
nici pe o insulă roz împachetată de Christo nu au cum să reziste

singurul prieten comun-crivăţul
aşteptăm primăvara legând crengile în mod trainic şi în ordine bine-stabilită
la fel cum am lega părţile componente ale fericirii îngheţate pe braţele tale
și în iarna de la capătul curcubeului o luăm de la capăt
în fiecare dimineaţă trebuie să facem asta
respirăm cuburi deocamdată de aer apoi de singuratate

strângem în braţe piatra gheaţa pătrunde sângele carnea inima
respirăm obsesia frigului și devenim epiderma caldă
a pietrei în formă de glob

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s